Odată, cândva,
tu o să clipești șoptit de încet,
iar eu o să te scriu pe pământ,
și …
și o să te îmbălsămez în metafore
de miere …
de miere din amintiri cu flori de câmp,
iar pe pântece …
o să îți mângâi farmece …
farmece din uleiuri adevărate,
de la Răsărit.
Pe sâni o să îți îmblânzesc descântece
… răzlețe …
de pădure păgână,
și o să îi răsfăț cu untură de trandafiri sălbatici.
Un vis o să ți-l decupez și o ți-l las pe buze.
Și la urmă o să mă scriu și pe mine
pe pământ,
ținându-te de mână …
Peste vremi,
… doar fluturii vor mai știi să ne citească.